ORIZONTAL: 1) România, pentru care Alecsandri
deşteaptă
în sânul nostru dorul ţării cei străbune (M.Eminescu, Epigonii) ― Poezia din titlu apare în 1877, an al Războiului
de Independenţă, când viitorul României dat-au… ce-ncolţeşte. 2) Autorul îi îndeamnă pe ostaşi la
luptă: Pas
dar! Pas tot… ― Faptele eroice ale ostaşilor români sunt
pregnante: Înfruntând
pe-Osman-Gazi-ul şi prin fapt de bărbăţie / Ridicând o ţară mică peste-o... –mpărăţie! 3) Pasăre
de baltă (reg.) ― Ostaşii luptă tot atât de vitejeşte ca şi
strămoşii lor: Căci din voi fieştecare poartă-n
frunte o cunună / Şi de gloria de astăzi şi de gloria … 4) Autorul
îşi începe poezia cu un duios apel: Juni ostaşi ai ţării…, însemnaţi cu
stea în frunte! ― Numele a cinci localităţi din S.U.A. ― Vuietul
ţării înainte de izbândă sunt bătăile de inimi… întregui neam… nostru. 5) Tudor Arghezi ― Amândoi
avem un nume
/
Amândoi o soartă-n lume (Hora Unirei) ― Poetul
declară: …cântat
în tinereţe strămoşeasca vitejie. 6) Târgu-…,
locul de naştere al mamei lui Vasile Alecsandri, Elena Cozoni ― Un…
literar interesant, de I.L.Caragiale. 7) Vultani de câmpuri şi şoimani
de munte care îşi apărau patria ― Uniunea Australiană. 8) Despre viitorul luminos al
ţării: E
voiosul fapt de ziuă mult…, mult visată, / E lumina re-nvierei, e luceafărul
sperărei ― Povestire alegorică de origine
populară, prelucrată în legendele lui Alecsandri, pe care Călinescu îl numeşte fragmente
de epopee naţională. 9) Ion Agârbiceanu ― Din Cincinat Pavelescu (Serenadă):
Privighetorile
pădurii se zbenguiesc prin frunzătură, / Clipesc… de stele p-un cer senin şi liniştit (pl.,art.) ― Privitor
la vitejia ostaşilor: Voi, nepăsători de moarte, dispreţuitori de
viaţă, / Ce-… probat cu-avântul vostru lumei pusă în mirare. 10) Din Doina voinicească: Frunză verde de susai, / Mă-ntorsei
iară pe plai / Cu mireasa pe sub strai / Să
mai prind ceva de... ! ― Din Al.Macedonski (Poeţii): Când
mor… se ridică temple / Şi
falnice statuie! / În viață
însă duc o cruce ― Marcă
de automobil românesc. 11) Pseudonim al lui
I.E.Torouţiu, scriitor şi istoriograf literar român (1888-1953) ― Stare
de mulţumire sufletească deplină, cu care autorul încheie poezia: Mi-am
văzut visul cu ochii, de-acum pot să mor ferice! / Astăzi lumea ne cunoaşte:
Român zice, Viteaz zice. 12) Înaltul patriotism
al poetului este exprimat şi în Hora Unirei: …rea din holde peară! /
Peară duşmănia-n ţară! ― Interogaţia
poetică întăreşte tonul patetic şi solemn: O, viteji de viţă veche.
…în depărtare / Acel vuiet fără nume ce răsună ca o mare?
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
12
|
|
1
|
||||||||||||
2
|
||||||||||||
3
|
||||||||||||
4
|
||||||||||||
5
|
||||||||||||
6
|
||||||||||||
7
|
||||||||||||
8
|
||||||||||||
9
|
||||||||||||
10
|
||||||||||||
11
|
||||||||||||
12
|
VERTICAL: 1) Retorismul odei este evident,
iar unele expresii devin aforisme: Că din vultur vultur naşte, din stejar stejar
răsare. / De la domn… ‘la opincă, duşi de-o soartă norocoasă (Î) ― Ansamblu de virtuţi statornicite istoriceşte
şi transmise din generaţie în generaţie, din care poetul scoate în evidenţă vitejia
fără seamăn a ostaşilor români (pl.). 2) A însufleţi conştiinţa ostaşilor şi
a tuturor românilor este una din ideile acestei poezii patriotice ― Reşedinţa
imperiului otoman cu care armata luptă pentru neatârnare: Ca la
Rahova cu tunul, ca la Griviţa cu zborul, / Ca la Plevna, unde
astăzi cei dintâi aţi pus piciorul.
3) Pentru
a-şi arăta dragostea şi ataşamentul faţă de eroi, autorul exclamă: Vin acum,
la rândul vostru, să v-aduc o închinare, / Vin cu inima crescută şi cu sufletul
mai… ―
Din G.Coşbuc (Raport): De-al
treilea rând deschis-am drum. / Dar
n-am bătut-o nici acum. // Ne-am dus de-a patra...
–apoi / Şi-acum răzbim și-i batem noi ―
Din M.Eminescu (Dacă treci râul Selenei): Adormitor
se ridică din oştile florilor mândre; / Într-un
codru măreţ, unde arbor legat e de arbor, / De
liane ce spânzură-n... snopii de
flori. 4) Radu Ionescu ― Ecoul luptelor e
redat cu o deosebită măiestrie artistică: Sunt vărsări de…
pentru-acel care se stinge, / Sunt urările voioase
pentru-acel care învinge. 5) Din nou versul de debut al poeziei: Juni
ostaşi ai ţării mele, …cu stea în frunte ― Notă muzicală. 6) Compozitor german din Bayern
(1788-1847) ― Revenim la versul din a cincea strofă, cu referire la frământarea
ţării: Sunt…
de inimi al întregui neam al noastru. 7) Folosind comparaţia, poetul evocă
vitejia ostaşilor români: ca… de mari legende ― Din Petrea
de G.Coşbuc: Tată-său din coast-aude, / Stă
mirat şi pari înşiră; / Iar ascultă, iar se... , / Pleac-apoi
pe lunci. 8) Alecu Russo ―
Folosite de ostaşi în luptă pentru libertate
naţională ― Ioana Ungureanu. 9) Trăsăturile
plastice ale versurilor sugerează apropierea triumfului mult aşteptat de
întregul popor român: Vedeţi voi o rază vie care-ncet, încet răsare,
/ Străbătând prin… deasă de lungi seculi adunată? ― Iorgu Iordan
― Veche ortografie a oraşului Acs
din Ungaria. 10) Munţi în Zair ― Miron Costin ― Aparţin patriei, ca în apelativul Juni ostaşi
ai… mele. 11) Din
Bobii
de Alecsandri: Tabletele se aruncau
într-o... , ...se scutura, se răsturna, şi aşezarea literelor căzute compunea
un răspuns cuprinzător de secretele viitorului ― Din strofa întâi: Ce
la vechiul nostru nume... adaos un
renume / Dus pe Dunărea în Marea şi
din Marea dus în lume!
― Fire de…, volum de poezii al
lui G.Coşbuc, în care sunt redate valorile spirituale ale poporului român. 12) Împliniri ale marilor idealuri ale
românilor (Independenţa şi Unirea), ilustrate de Alecsandri în poeziile sale
patriotice, între care un loc de cinste îl ocupă Oda ostaşilor români ― Ostaşii noştri.
Dicţionar: NIR, ORR, ITE, OAR, ETT, YCZ,
GAU.
Prof. Nicolae Vicolov
solutia
LITERATURA ROMANA, IN CUVINTE INCRUCISATE
Soție:Paulina Lucasievici (căs. 1876–1890)
Părinţi:Elena Cozoni, Vasile Alecsandri
Copii:Maria Alecsandri
Volume de teatru. Comedii
Volume de poezie
Proze
Proze din periodice
Drame
Hotel TRESOR, Stațiunea montană LEPȘA, jud.Vrancea
Pentru oamenii cu dare de mână, le e bine și în străinătate. Eu însă optez ce e pe măsura mea, de om simplu, și anume ținutul supranumit Mica Elveție, LEPȘA mea cea dragă, cea care m-a vindecat nu numai fizic dar și spiritual. Iar hotelul TRESOR, aflat chiar la intrare în Stațiunea Lepșa, imediat după superba Cascadă Putna și în vecinătatea renumitei Păstrăvării, te așteaptă, ne așteaptă oricând în orice zi și lună (pentru că acolo în orice anotimp e un paradis) la telefonul de recepție: 0237.266.950 sau mobilul venerabilului domn Dumitru Șerban: 0769.268.840. Detalii…
Vasile
Alecsandri (n. 21 iulie 1821,Bacău — d. 22 august 1890,Mircești, județul
Iași) a fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat,
membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și al
literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei și apoi a
României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.Soție:Paulina Lucasievici (căs. 1876–1890)
Părinţi:Elena Cozoni, Vasile Alecsandri
Copii:Maria Alecsandri
Volume de teatru. Comedii
- Chirița în Iași sau două fete ș-o
neneacă (1850)
- Chirița în provinție
(1855)
- Chirița în voiagiu
(1865)
- Chirița în balon
(1875)
Volume de poezie
- Pasteluri, 1868
- Poezii populare. Balade (Cântice
bătrânești), 1852
- Poezii populare. Balade adunate și
îndreptate de V. Alecsandri, partea a II-a, 1853
- Doine și lăcrămioare,
1853
Proze
- Istoria unui galben
- Suvenire din Italia. Buchetiera de
la Florența
- Iașii în 1844
- Un salon din Iași
- Românii și poezia lor
- O primblare la munți
- Borsec
- Balta-albă
- Călătorie în Africa.
- Un episod din anul 1848
Proze din periodice
- Satire și alte poetice compuneri
de prințul Antioh Cantemir
- Melodiile românești
- Prietenii românilor
- Lamartine
- Alecu Russo
- Dridri, (roman
scris în 1869, publicat în 1873)
- Din albumul unui bibliofil
- Vasile Porojan
- Margărita, (nuvelă
scrisă în 1870, din ea fiind publicată numai un mic episod în 1880)
- Introducere la scrisorile lui Ion
Ghica către Vasile Alecsandri
Drame
- Cetatea Neamțului
- Lipitorile satelor
- Sgârcitul risipitor
- Despot Vodă,
dramă istorică
- Fântâna Blanduziei
- Ovidiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu