LEGENDA RANDUNICAI, de V.Alecsandri, in cuvinte incrucisate

Hotel TRESOR, Stațiunea montană LEPȘA, jud.Vrancea

Pentru oamenii cu dare de mână, le e bine și în străinătate. Eu însă optez ce e pe măsura mea, de om simplu, și anume ținutul supranumit Mica Elveție, LEPȘA mea cea dragă, cea care m-a vindecat nu numai fizic dar și spiritual. Iar hotelul TRESOR, aflat chiar la intrare în Stațiunea Lepșa, imediat după superba Cascadă Putna și în vecinătatea renumitei Păstrăvării, te așteaptă, ne așteaptă oricând în orice zi și lună (pentru că acolo în orice anotimp e un paradis) la telefonul de recepție: 0237.266.950 sau mobilul venerabilului domn Dumitru Șerban: 0769.268.840. Detalii…

Românul e născut poet.

ORIZONTAL: 1) La baza legendei din titlu, care a apărut în 1874, stă mitul transformării unei fete în pasăre ca să scape  de îmbrăţişrea zburătorului, lăsându-i în mână haina ei subţire, transformată, la rândul ei, într-o floare  cunoscută sub numele de rochiţa-rândunicii.    2) Legenda se distinge prin  prin descrierea unei nopţi feerice  de vară, care începe astfel: sub visul cel de lună / Flori, ape, cuiburi,… visează împreună (sing.)  ― Din ultima strofă: Şi pân-în faptul zilei crescut-au flori din ele, / …-a primăverii: Rochiţi de-rândunele.     3) Cerbul zăpezilor ― Despre divina încântare: Dar cine-acum, ca... , în lumea nopții zboară? / Ce umbră, cu sfială, prin arbori se strecoară  ―  Din glasul ademenitor al zburătorului: Ah! buzele-ţi rotunde, cu… înveselite, / Se par două cireşe în soare pârguite (Î).   4) El o admiră: Ah! Părul tău lung, negru, ca… corbie, / Cu-a lui întunicime ar face nopţi o mie  ― Apariţia eroinei în cadrul natural nocturn se face prin interogaţie poetică: Dar…-acum, ca raza în lumea nopţii zboară?    5) Vintir (unealtă de pescuit)  ― Încântat de frumuseţea fetei, zburătorul exclamă: …esti de frumoasă la chip şi la făptură, / Că nopţei dai lumină, şi iernii dai căldură  ―  Liniştea nopţii descrisă de autor: Nici o mişcare-n frunze, şi nici o adiere / Nu tulbură… treacăt a nopţei dulci mistere.    6) Alecsandri prezintă graţiosul aspect al fetei: Sosită pentru oameni cu zâmbetul de…, / O gingaşă comoară formată din senin  ―  Poezia De-… avea de M.Eminescu.    7) Tudor Arghezi  ― Din I.L.Caragiale (Lanţul slăbiciunilor): Zău, nu mai ţiu minte, zice drăgălaşa mea… ; pentru că drept să-ţi spun, madam Preotescu, o bună prietină a mea  ―  Ultima… de Caragiale.    8) Horă românească numită şi băltăreţul  ―  După ce fata vede lumina zilei, lângă ea apare o zână: Să-i dee farmec dulce, podoabe scumpe daruri, / S-o apere-n viaţă de-a zilelor…    9) Tânăra, nesocotind sfatul zânei, scoate de pe ea rochiţa ce i-a fost dăruită, fiind dezmierdată de unda răcoroasă a apei: Ea-noată cu-o mişcare…, voluptoasă, / Lăsând ca să  albească prin valul de cristal  ―  Din sfaturile zânei: Rochiţa niciodată să n-o scoţi de pe tine, / Şi...  vei fi al lumii frumos, iubit odor, / Să fugi în lumea-ntreagă de-al luncii zburător.     10) Floare, cu care poetul o compară pe fata de împărat: Iar când ieşi din cuibul în care înflorise / Ca roza dintr-un mugur cu foile deschise (pl.).    11) Poezia lui Alecsandri, care debutează cu versurile: De-aş trăi cât lumea-ntreagă, / Gândul meu la tine, dragă, / Vecinic, vecinic va zbura  ―  Din Gr.Alexandrescu (Lişiţa, raţa şi gâsca): Adică prin dezbateri adânc să chibzuiasc / Pentru un peşte mare, cu ce...  să-l gătească  ―  Poezia Să… încă o dată de M.Eminescu.    12) Atrasă-n cursul apei de-a râurilor valuri, / Şi-n cale-I să s-oprească,… , încântată  ―  Din Al.Macedonski (Te înţeleg, o! Ţepeş): Simt în mine câteodată / O mânie ca ş-a ta, / Şi de-ar fi ca să-ţi iau locul, / Ţepeş, eu te-aş... !

	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

 

VERTICAL: 1) Localitate legată de viaţa şi activitatea lui Vasile Alecsandri, peisajul căreia a servit ca model pentru splendidele tablouri zugrăvite în Legenda rândunicăi  ―  Zburătorul o venerează pe eroina, şoptindu-i: Şi chipul…  ce fură chiar ochii de copile / Din alba lui splendoare ar face mii de zile.    2) Personificare populară a somnului ― Glasul şoptit nu conteneşte  s-o farmece pe frumoasa fată: Iar ochii tăi, luceferi cu tainice luciri, / Răsfrâng… văpaia cereştilor iubiri  ― Mână caii.    3) Frumoasa fiică de împărat (Î)  ―  Cel din urmă vers (Odoare-a primăverei: Rochiţi-de-rândunele!).     4) Mai… un singur dor, de M.Eminescu  ―  Rochiţa de pe umeri alunecă, dispare, / Şi lumei se arată minunea cea mai…  ―  Zburătorul şi fata de împărat.   5) Din secvenţa culminantă a metamorfozei: Ea vede zburătorul cu ochii… de foc / ce vine ş-o cuprinde cu braţele-ntr-o clipă   ― A izvorî.     6) Zâna o descântă pe copilă: Ea puse-o scăldătoare cu… ne-ncepută, / De ploaie neatinsă, de soare nevăzută   ―  Extraordinar de mare e contribuţia lui Alecsandri la dezvoltarea literaturii române, printr-o operă ce sintetizează idealurile epocii sale.    7) Toate vietăţile din jur sunt cuprinse de uimire şi admiraţie văzând-o pe tânăra intrând în apă: Toţi ochii de luceferi, de paseri şi de flori, / Loviţi ca de lumina… din ziori  ―  Notă muzicală.     8) Siglă pentru Film Distributors' Association ― Din D.Bolintineanu (Mânia lui Ştefan): Dar Ştefan cel Mare încă vieţuieşte! / O,... ! îmi spuneţi, ţara ce doreşte? / Moarte!     9) Octav Onicescu  ―  Constanţa (abr.) ― Siglă pentru University of Alaska Fairbanks.   10) Al.Macedonski: Sonetul din…  ―  Predestinaţi unei transformări, cum e cazul fetei de împărat.    11) Una din plăcerile copilei era s-alerge pe sub bolta bătrânilor…   ― Radu Ionescu  ― Religie.  12) Ceea ce exprimă principalul în legendă: surprinderea şi ilustrarea graţioaselor aspecte ale metamorfozei  ― Delicată, precum eroina legendei.

                   Dicţionar: ETRA, ITU, FDA, UAF.

 

Prof. Nicolae Vicolov

solutia

LITERATURA ROMANA, IN CUVINTE INCRUCISATE

Consecvent promotor al celebrei „ Introducţii” a Daciei literare (1840), el însuşi fondator alături de Kogălniceanu si Negruzzi , Vasile Alecsandri a considerat ca folclorul si istoria naţionala ca surse de inspiraţie, dau nota de originalitate literaturii romane atât prin subiect, cat si prin expresie. In poezia de inspiraţie istorica, poetul roman preia tehnici stilistice si motive de la romanticii francezi si le autohtonizează. Prelucrând motive din legendele populare romaneşti, din care percepe o anumita simbolistica, asumându-si tehnici de configuraţie a personajelor din literatura eroica populara, Alecsandri creează in „Legende” un univers medieval proiectat in mit.

Împreuna cu ciclul „Pasteluri” , volumele „Legende” si „Legende noua” alcătuiesc piatra de rezistenta estetica a liricii lui Alecsandri.

Publicate succesiv, intre 1872 si 1874, legendele au caracter istoric, fantastic sau etiologic. Chiar printre „Doinele” sale, poetul paşoptist introduce si câteva balade( Andrii Popa, Groza, Tătarul, Altarul monastirii Putna , Marioara Florioara), la care se adaugă inca cinci in volumul „Mărgăritarele”. Din 1865, este stăpânit de ideea unui proiect epopeic, după modelul „Legendei secolelor” de Victor Hugo.

Balade ca „ Stefan-Voda si codrul” sau „Stefan-Voda si Dunărea”(187?) au pregătit marele poem istoric in 8 parţi „Dumbrava roşie”. Aceasta legenda este „cel mai important fragment de epopee din literatura romana, superior din toate punctele de vedere fragmentelor de acelaşi fel ale lui Heliade si Bolintineanu ( Al. Piru, Surâzătorul Alecsandri.).

Acestui poem istoric di eroic, Alecsandri i-a adăugat: Dan, căpitan de plai; Cuza-Voda; Oda statuiei lui Mihai Viteazul ; Răzbunarea lui Statu-palma; Grui-Sanger; Toamna tesatoare; Pohod na Sibir; Legenda ciocârliei; Legenda randunicai.

 

Legenda randunicai

-         Scrisa la Mircesti in 1874 si publicata in volumul „Pasteluri si legende” in 1875, este dedicata d-nei Nyka Petre Gradisteanu

-         Prelucrează un text folcloric referitor la metamorfoza unei tinere prinţese in pasare pentru a respinge iubirea Zburătorului. Ca sa scape de imbratisarea nedorita  a făpturii demonice, fata si-a abandonat vesmântul protector si s-a transformat in floarea denumita „rochita-randunicii”

Explicând regresiunea pe scara biologica a unei fiinţe omeneşti intr-un element vegetal, legenda culta are un caracter etiologic, ca si basmele prelucrate de Al Odobescu si integrate in structura eseului erudit „Pseudo-kinegetikos”

                        Îmbinând mitul folcloric propriu-zis cu cel al eroului supranatural si malefic, Alecsandri le-a integrat in splendide tablouri descriptive diurne si nocturne, înrudite cu spectaculosul natural din pastelurile sale.

                        Legenda este precedata de un moto, care reproduce un fragment de „cântic poporal” rezumând nucleul epic al intamplarii extraordinare. Poemul legendar evoca, in 4 fragmente succesive, copilăria , adolescenta si devenirea spectaculoasa a unei frumoase fete intr-o vietate destinata spaţiului celest. Eroina este o „copila dragalasa” având un nume predestinat -Rândunica. Perfecţiunea trasarurilor sale o face comparabila cu „zâmbetul de soare” cu „albul unui crin”, cu strălucirea unei stele pe cer. Ursitoarea ii menise o soarta exceptionala, ca va ramane veşnic tânăra si fericita, atrăgându-i pe numeroşii muritori prin farmecele ei. I s-a mai oferit o rochiţa alba, ţesuta din razele lunii si brodata cu stele in forma de „altiţe”. Cromatica subliniază castitatea si puritatea morala pe care copila le respecta.

            Ursitoarea a avertizat-o ca frumuseţea ei va atrage si încercarea malefica a Zburătorului  de a-i castiga iubirea si de a o amăgi prin simularea unei afecţiuni reciproce. Zâna i-l descrie ca pe o făptura nestatornica, superficiala si infidela, care simulează dragostea, incapabil s-o trăiască de fapt.

            Eroul fantastic mimând doar condiţia umana nu are preferinţe sentimentale, ne se poate dărui unei iubiri unice, nu pretuieste feminitatea in sine, ci in stadiul ei primar, neprihănirea. Copila asculta îndemnurile protectoarei divine  si nu se lasă amgita de inflcarata declaraţie a personajului demonic. Cuvintele lui de dragoste anticipează, prin impetuozitatea lor romantica si bogata figuraţie retorica, dialogurile erotice din „ Calin (file din poveste)”.

                        Respins de fata si având un caracter răzbunător, precum cel al zmeului din poveste, Zburătorul pandeste momentul propice pentru a-i fura fetei ce se scalda in lac rochiţa protectoare.

                        Pastelistul Alecsandri se vadeste in legendele sale, imaginând un seducător tablou nocturn. Pentru prima oara in lirica romaneasca, un poet indrazneste sa picteze in cuvinte nudul feminin, trupul fetei fiind comparat cu „o dalba feerie” si
”divina încântare”. Apariţia ei de vis trezeşte elementele de natura personificate, care se comporta ca nişte virtuali indragostiti. Natura înzestrata cu atribute senzual-omeneşti ia parte la euforia erotizata.

                        Ieşind la mal, infioarata de adierea nopţii estivale, frumoasa copila se contempla ca Narcis in oglinda acvatica. Nemaifiind apărata de haina vrăjita, prinţesa isi pierde unicitatea si „norocul” in lume, incalcand promisiunea făcuta zânei bune. Când Zburătorul, sigur de izbânda apropiata, a vrut sa o cuprindă in braţele sale, fata s-a metamorfozat instantaneu intr-o rândunica, scăpând imbratisarii fatale. O data cu ea, se înalta in vânt si straiul fermecat din care au căzut pe pamant florile ce vor purta de atunci numele pasării : „Odoare-a primaverei: Rochiti de rândunele!”