"Desteptarea Romaniei", de V.Alecsandri, în cuvinte încrucișate ONLINE

Hotel TRESOR, Stațiunea montană LEPȘA, jud.Vrancea

Pentru oamenii cu dare de mână, le e bine și în străinătate. Eu însă optez ce e pe măsura mea, de om simplu, și anume ținutul supranumit Mica Elveție, LEPȘA mea cea dragă, cea care m-a vindecat nu numai fizic dar și spiritual. Iar hotelul TRESOR, aflat chiar la intrare în Stațiunea Lepșa, imediat după superba Cascadă Putna și în vecinătatea renumitei Păstrăvării, te așteaptă, ne așteaptă oricând în orice zi și lună (pentru că acolo în orice anotimp e un paradis) la telefonul de recepție: 0237.266.950 sau mobilul venerabilului domn Dumitru Șerban: 0769.268.840. Detalii…

Unde-i unul, nu-i putere / La nevoi şi la durere. (Hora Unirei)

ORIZONTAL: 1) Bardul de la Mirceşti, cum este supranumit Vasile Alecsandri, a văzut lumina zilei la 21 iulie 1821 şi a intrat în eternitate la 22 august 1890, cântăreţul atâtor evenimente care au dus la formarea statului român modern, capătă de la Eminescu o apreciere pe măsură, în poezia sa Epigonii: Şi-acel… -al poeziei, vecinic tânăr şi ferice, / Ce din frunze îţi doineşte, ce cu fluierul îţi zice  ―  Poezia Deşteptarea României, scrisă într-un moment de mare entuziasm patriotic, în preajma Revoluţiei de la 1848, îndeamnă poporul să răspundă pozitiv chemării patriei: Hai copii de-… sânge! Hai cu toţi într-o unire.   2) Nedreptate şi asuprire, îndurate de popor, căruia poetul i se adresează prin interogaţie retorică: Nu sunteţi sătui de rele, n-ţi avut desti stăpâni? (înv.) ― Nu simţiţi… voastră că tresare şi se zbate?, întreabă retoric autorul şi, răscolind conştiinţa maselor, enumeră cauzele care trebuie să-i ducă pe români la luptă.     3) În continuare, el vesteşte apariţia unei ere noi: Sculaţi toţi cu bărbăţie, / Ziua vieţii a sosit! / Libertatea-n faţa lumei a… un mândru soare ― Capabil de măreţe fapte revoluţionare.   4) Avantaj ― Pseudonim al lui Tudor Muşatescu, scriitor român  (1903-1970) ―  Talent şi măiestrie literară, cu care Alecsandri izbuteşte să mobilizeze masele largi de oameni la lupta pentru răsturnarea vechiului regim şi neatârnare.   5) Număr (abr.) ― În a treia strofă, poetul face aluzie la trezirea spiritului revoluţionar: Iată! lumea se deşteaptă din adânca-…    6) A manifesta sentimentul de dragoste faţă patrie: Fericit, măreţ acela care sub un falnic soare, / pentru Patrie să moare, / Nemurire moştenind  ― Compoziţie muzicală vocală ― Sebastian Papaiani.   7) Libertatea-n… lumei a aprins un mândru soare  ― Bătrânul continent, cuprins de flacăra Revoluţiei unde lumea se deşteaptă.    8) Autorul foloseşte repetiţia ca figură de stil pentru a insista asupra ideii de exprimare: La arme,…, la arme  ― Râs, notă caracteristică a veselului Alecsandri (Î).    9) Cămaşă brodată  ― A izbuti, obiectiv al poetului în trezirea elanului maselor.   10) Numai tu…nu iei parte la obşteasca înfrăţire, / La obşteasca fericire, / la obştescul viitor? ― Ce… -nalţă pân’la ceruri din a lumei deşteptare  ― Amplu, precum ecoul răspândit de poezie peste întregul neam.   11) Din poezia Gheorghiţă de Dimitrie Bolintianu: Vulturii ce-atacă...  cu turbare / Măsură curajul cu-a lor turmă mare? ―  Cei trecuţi prin suferinţă morală, cărora autorul le spune: Până când în ţara noastră tot străinul să domnească?   12) Preţuire din partea iluştrilor oameni de cultură la adresa Bardului de la Mirceşti ― Bold.

	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

VERTICAL: 1)  În strofa a noua a poeziei din titlu, Alecsandri îndeamnă ferm: Pas,…! Lumea ne vede  ―  Idealul independeţei este exprimat plastic: Pentru a mamei dezrobire / … noastră să jertfim.    2) Eugen Barbu  ― Privitor la tiranie: Şi la caru-i de... / Să ne-njuge ea pe noi ― Anton Pann.  3) Pisc în nord-estul Italiei  ―  Drept, ţeapăn (fig.) ― Cenuşiu.   4) Editura Didactică şi Pedagogică ― Revista Convorbiri… cu prima sa apariţie la Iaşi în 1867, în care semnează şi Alecsandri, considerat de Titu Maiorescu cap al poeziei noastre literare în generaţia trecută.   5) Din şirul propoziţiilor exclamative ce cresc în intensitate: La…, viteji, la…! Faceţi umea să privească / Pe câmpia românească / Cete mândre de români!  ― Plantă intertropicală ― Ion Creangă.   6) În versurile ce urmează, autorul exprimă idealul unităţii naţionale: Sculaţi, fraţi de-acelaşi nume,… timpul de frăţie. / Peste Molna, peste Milcov, peste Prut, peste Carpaţi ― Literă chirilică şi gotică.   7) Alecu Russo (1819-1859), scriitorul din generaţia lui Alecsandri, semnează un poem în proză întitulat …României, care produce un mare răsunet datorită mesajului său patriotic (Î) ― Dorinţă arzătoare a poetului de a-şi vedea neamul unit într-un singur stat independent şi progresist, căci Alecsandri e cel mai apropiat de popor între poeţi (T.Vianu, fig.).    8) Forţă ocultă ― Apele descrise de Alexandru Vlahuţă în România pitorească, ce se despletesc, în cărări de argint, peste întinsele şesuri ale Vlahiei (Î)  ― Bir!    9) Introducere în literatură! ― Privitor la popoarele care aţinesc către prefaceri revoluţionare, sugestive sunt comparaţia  şi şi epitetele: Ca un cârd de vulturi… ce cu-aripi mântuitoare / Se cerc vesel ca să zboare / Către soarele ceresc ― Trează, cum e conştiinţa românilor entuziasmaţi de poezia lui Alecsandri.   10) Răutăcioşi (fig.) ― Apărător al patriei căruia poetul îi dedică Oda ostaşilor români.   11) Anul o mie opt sute…, când, după anumite surse, s-ar presupune că s-a născut Alecsandri ― A fi pasiv, inactiv.  12) Tudor Arghezi ― Tonul poeziei Deşteptarea României, care emoţionează şi înduioşează inimilecompatrioţilor.

                   Dicţionar: MAT, GIAU, AJE, IUS, ENS.

 

Prof. Nicolae Vicolov

solutia

LITERATURAROMANA, IN CUVINTE INCRUCISATE