DAN, CAPITAN DE PLAI, de V.Alecsandri, in cuvinte incrucisate

Hotel TRESOR, Stațiunea montană LEPȘA, jud.Vrancea

Pentru oamenii cu dare de mână, le e bine și în străinătate. Eu însă optez ce e pe măsura mea, de om simplu, și anume ținutul supranumit Mica Elveție, LEPȘA mea cea dragă, cea care m-a vindecat nu numai fizic dar și spiritual. Iar hotelul TRESOR, aflat chiar la intrare în Stațiunea Lepșa, imediat după superba Cascadă Putna și în vecinătatea renumitei Păstrăvării, te așteaptă, ne așteaptă oricând în orice zi și lună (pentru că acolo în orice anotimp e un paradis) la telefonul de recepție: 0237.266.950 sau mobilul venerabilului domn Dumitru Șerban: 0769.268.840. Detalii…

Comori nepreţuite de simţiri duioase, de idei înalte, de notiţe istorice, de crezuri superstiţioase, de datini strămoşeşti şi, mai cu seamă, de frumuseţi poetice pline de originalitate şi fără seamăn în literaturile străine, poeziile noastre populare compun o avere naţională, demnă de a fi scoasă la lumină ca un titlu de glorie pentru naţia română. (V.Alecsandri)

ORIZONTAL: 1) Prieten al lui Dan, pribeag misterios de pe Milcov, bătrân oştean al lui Ştefan cel Mare şi Sfânt ― Hanul tătarilor, care, deşi doreşte să-l ucidă, din răzbunare, pe viteazul Dan, se pleacă în faţa demnităţii şi patriotismului profund al acestuia.     2) Despre Dan, eroul principal al poemului eroic: Ades el pleca singur prin codri fioroşi / În carii luceau… oţeluri şi ochi roşi  ― Şi despre Ursan : De-atunci el stă de pază în mijlocul câmpiei / Şi… nu s-atinge de zmeii hergheliei.     3) Eugen Simion ― Ţipăt, precum La luptă, Dane!   4) Dan, cugetând asupra faptelor de vitejie din tinereţe: Şi vânture ca pleava oştirile duşmane. / … a lui mânie ca trăsnetul era  ― Din Eminescu (Ecò): Te-i rezima, dulce copil, de-al meu… / Şi fir cu fir păru-ţi aurit am să-l număr.   5) Ghirai către eroul naţional: Şi vreau cu daruri multe, pe tine-a te ierta / De vrei tu să te lepezi acum de… ta! ― … apare-n şesuri măreţul om de munte, / Călcând cu paşi gigantici pe urme mai mărunte! ― Începe uvertura!    6) Literă în alfabetul arab  ― Dan se roagă: O! Doamne sfinte, mai dă-mi zile de trai / Pân’ ce-oi strivi toţi..., toţi şerpii de pe plai (neart.) ― Din I.L.Caragiale (Românii verzi): Bărbatul care are copii cu o femeie de alt neam, sau viceversa, creşte la sânul lor nişte monştri, cari jumătate vor iubi până la nebunie neamul în mijlocul căruia au văzut lumina, iar jumătate îl vor...  cu înverşunare.   7) Alexandru Tocilescu  ― Pielea feţei ― Tot din Caragiale (Cronica sentimentală): toţi călătorii carii s'au aventurat prin aceste ţinuturi barbare, văzând pe Africanii mei, cu drept cuvânt, i-au…: Tâmpiţii.    8) Atunci a lui mânie ca trăsnetul…  ― Din Crai-nou, de Alecsandri: Zamfira tristă din cort ieşise / Şi cu ochi...  lung se uita / La cornul lunii ce se ivise.    9) Poezia …-n cer de M.Eminescu (neart.)  ― Ghirai despre Dan: Având o viaţă verde în timpul tinereţii. / Şi… ca zăpada în iarna bătrâneţii!    10) În plus! ― Osie ―Uniunea Australiană  ― Din G.Coşbuc (În zori): Geme apa-n veci zbătută / Ca prin vis, sub...  la moară. / Luna tot mai jos scoboară.    11) Staţiune pe litoral ―  Despre marele erou în tinereţe: În… mari hotare tuna şi fulgera.   12) Vechi pustnic, rămas singur din timpul său afară, / Ca pe un gol de munte o stâncă… ― El (pop.).

	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

VERTICAL:  1) Uimit, Ghirai se scoală, cu mâna lui disface / …de robie  sub care leul zace ― Din Borsec de Alecsandri: Iarna a venit aducându-ne cu ea plăcerile strălucite ale balurilor, primblările în sănii, concertele încântătoare, petrecerile teatrului şi mai...  priveliştea drăgălaşă a focului în sobe.   2) După ce eroul moare, hanul tătarilor lung privindu-l,… cu durere: / O! Dan viteaz, ferice ca tine care pere  ― OZN sau Unidentified Flying Object.   3) Dan în tinereţe: El ar fi vrut-o bună ca bunul Dumnezeu. / Deci îi plăcea  ...-nfrunte cu dalba-i vitejie / Pe cei care prin lume purtau bici de urgie  ―  Localitate în Nigeria ― Richard Strauss ― Încolo!    4) Din primele pasaje ale poemului eroic: Dând viaţă luminoasă cu-o caldă sărutare, / Privind cu jale lungă cum soarele…  ―  Despre vitejia legendarului erou: Din graiul plin de lacrimi orfanilor din lume. / Pe mulţi… cuprins-ai de-ai morţii reci fiori!     5) Nicolae Titulescu ― Despre Ursan în toiul luptei: Tot cade-n dreapta, -n stânga, şi taie-n carne vie / Fug toţi şi per din… -i   ―  Indicaţie scenică a ieşirii unui actor.     6) Iaşi (pop.) ― Din poezia Unor critici, de Alecsandri: E...  care cântă mai dulce decât mine? / Cu-atât mai bine ţării, şi lui cu-atât mai bine  ―  Privitor la eroul feminin, Fulga: Voinicul e viteaza copilă-a lui Ursan. / …intră-n herghelie cu pasul îndrăzneţ / Şi merge drept la murgul sălbatic şi răzleţ .   7) Fulga stăpâneşte cu pricepere caii: Dar Fulga zvârle laţul, de...  îl arcăneşte  / Şi repede ca gândul, s-aruncă uşurel, / Îi pune mâna-n coamă şi-ncalecă pe el ― Anton Pann ―  Dan: Timpul rece apasă umărul…     8)  …-i o rugină pe-o armă de viteaz, spunea Dan (neart.) ― Din Legenda rândunicăi: Dar juna-mpărăteasă în...  se ascunde. / Ferice, dezmierdată de unda răcoroasă.     9) Bătrânul Dan pe sânu-i apasă a lui mână / Şi simte că tot bate o… română  ―  A deteriora.   10) Poezia lui Ion Barbu: …Crypto şi lapona Enigel  ― Ghirai: luând pe Dan rănitul ca pradă  şi trofeu. / El merge de se-nchide în cortu-i… (pl.).   11) Dan către hanul Ghirai: Nu-mi trebuie-a ta milă, nu vreau a tale daruri. / Tu îmi întinzi o cupă mult plină de…  ― Stâlpi la poartă.   12) Localitate în Somalia  ― Despre calul lui Dan: Şi dacă  murgu-I sprinten da-n lături sforâind, / …cu blândeţea îl desmieardă grăind.

                   Dicţionar: TSA, IEL, UFO, UGA, EXIT, ESI, IET.

 

Prof. Nicolae Vicolov

solutia
LITERATURA ROMANA IN CUVINTE INCRUCISATE

In poemul Dan,capitan de plai este evocat un episod din lupta eroica a poporului nostru impotriva cotropitorilor.evenimentul oglindit in poem reflecta un moment din istoria moldovei de dupa moartea lui stefan cel mare, si anume invazia tatarilor si este inspirat dintr-o poezie populara care canta faptele eroice ale lui dan,capitan de plai cantec pe care v.alecsandri l-a pus drept motto poemului sau.intamplarile povestite urmaresc sa scoata in relief lupta darza a celor doi batrani razboici,dan si ursan, impotriva tatarilor navalitari,pe care izbutesc sa-i tina pe loc pana la sosirea arcasilor din orhei.

Expozitiunea :poemul incepe cu imaginea batranului dan care traieste retras in munti si mediteaza la scurgerea timpului. El este reprezentantul timpului glorios din vrmea marelui stefan, pe care eroul incearca sa-l retraiasca prin rememorarea tineretii sale eroice.el este infatisat in comuniune cu natura in mijlocul caria traieste,impacat cu sine, pt. Ca are constiinta faptului ca si-a facut datoria luptand pt triumful binelui si raspunzand fara rezerve la chemarea tarii.

In intriga eroul afla din graiul a doi stejari despre navalirea tatarilor in tara.aceasta veste determina hotararea lui de a elibera tara de dusmani, de a strivi toti lupii. Toti serpii de pe plai. Hotararea luata exprima patriotismul si spiritul de sacrificiu al eroului.luandu-si palosul vechi, care luceste voios in mana lui, porneste la drum spre ursan, vechiul sau prieten si tovaras de arme.

Partea a treia reprezinta un episod din desfasurarea actiunii,in care este infatisat drumul lui dan spre ursan . Natura personificata apare ca un aliat de nadejde al romanilor, sprijinindu-l in actiunile sale. Poetul il descrie si pe ursan , aliat de nadejde al eroului,care vegheaza spatiul vast al campiei, unde isi creste hergheliile dupa vrerea marelui stefan . La aflarea vestii despre navalirea tatarilor in tara nu sovaie o clipa sa sara in sprijinul tarii, pornind la lupta cu aceeasi manie clocotitoare si dorinta de a-i alunga din tara.

Partea a patra prezinta portretul frumoasei fulga,fiica lui ursan, o apriga copila care imblanzeste caii salbatici cu acelasi curaj si pricepere ca si tatal ei . Ea prinde murgul cel tintat, il invata sa stie de frau si il dariueste lui ursan.lasandu-si copila stapana peste herghelii acesta pleaca impreuna cu dan la lupta.

Partea a cincea ii infatiseaza pe cei doi eroi trecand cu inima grea prin locurile cotropite de dusmani, vazand satele arzand si locuitorii traind urgia provocata de tatari. Ei se arunca la lupta unul dinspre rasarit si altul dinspre apus , ca viforul , deschizand carari prin aprigul dusman.

Partea a sasea ne dezvaluie minunile de vitejiew pe care cei doi lupttori de temut le indeplinesc imprastiind randurile tatarulor , sprijinindu-se unul pe altul. In toiul luptei, ursan este ranit de o sageata dusmana care-i patrunde in piept si il face sa se prabuseasca de pe cal. Batranul dan tinand cu o mana calul se posteaza la capataiul prietanului sau,amenintand-i pe atacatori. Tatarii de la distanta, si-au incordat arcurile si au tras in dan , ranindu-l . Si cu ultimele puteri el a ramas alaturi de prietenul sau, ursan. De departe se zareste fulga calarind un cal care a venit rapindu-si tatal ranit. In timp ce tatarii se pregatesc sa atace, vin arcasii din orhei si ii pun pe fuga , spre disperarea hanului care isi vede armata risipita si umilita de romani.

Partea a saptea ne prezinta drumul lui ghirai peste nistru , avandu-l pe dan ranit ca prada si trofeu . Adanc umilit , tatarul se inchide in cortul sau trei zile si trei nopti, dupa care porunceste sa fie adus romanul, cu gand sa se razbune. Dan isi pastreaza cumpatul si demnitatea netemandu-se de amenintarile adversarului. Raspunsul intelept al batranului il pune pe ganduri pe han:
“ce simte firul ierbii cand coasa e vecina?
Ea pleaca fruntea-n pace, raspunde capitanul,
Caci are sa renasca mai frageda la anul!”
Punctul culminant ne dezvaluie un moment de maxim dramatism cand hanul tatar hotaraste ca dan sa fie ucis daca nu isi reneaga legea stramoseasca sau sa fie rasplatit cu daruri multe daca accepta propunerea.
Deznodamantul este tulburator prin semnificatii. Gandul mortii nu-l inspamanta pe erou si prin refuzul sau el se inalta la sacrificiul de sine in numele credintei stramosesti. El respinge ideea de salvare nedemna iubindu-si spatiul in care s-a nascut si l-a slujit cu credinta si cinste toata viata.acest lucru este sugerat de decizia sa finala:”mai drept e ca sa mor”. Dan il roagape han sa mai sarute o singura data pamantul stramosescimnainte de a muri. Impresionat. Ghirai accepta : ii dezleaga lanturile si ii da chiar calul sau ptr a se intoarce in tara.