ODA OSTASILOR ROMANI, de V.Alecsandri, in cuvinte incrucisate

Românul are şapte vieţi.

           ORIZONTAL: 1) România, pentru care Alecsandri deşteaptă în sânul nostru dorul ţării cei străbune (M.Eminescu, Epigonii) ―  Poezia din titlu apare în 1877, an al Războiului de Independenţă, când viitorul României dat-au… ce-ncolţeşte.     2) Autorul îi îndeamnă pe ostaşi la luptă: Pas dar! Pas tot…  ―  Faptele eroice ale ostaşilor români sunt pregnante: Înfruntând pe-Osman-Gazi-ul şi prin fapt de bărbăţie / Ridicând o ţară mică peste-o...  –mpărăţie!     3) Pasăre de baltă (reg.)  ―  Ostaşii luptă tot atât de vitejeşte ca şi strămoşii lor: Căci din voi fieştecare poartă-n frunte o cunună / Şi de gloria de astăzi şi de gloria …    4) Autorul îşi începe poezia cu un duios apel: Juni ostaşi ai ţării…, însemnaţi cu stea în frunte!  ―  Numele a cinci localităţi din S.U.A.  ―  Vuietul ţării înainte de izbândă sunt bătăile de inimi… întregui neam… nostru.    5) Tudor Arghezi ― Amândoi avem un nume / Amândoi o soartă-n lume (Hora Unirei)  ― Poetul declară: …cântat în tinereţe strămoşeasca vitejie.    6) Târgu-…, locul de naştere al mamei lui Vasile Alecsandri, Elena Cozoni  ―  Un… literar interesant, de I.L.Caragiale.    7) Vultani de câmpuri şi şoimani de munte care îşi apărau patria  ― Uniunea Australiană.    8) Despre viitorul luminos al ţării: E voiosul fapt de ziuă mult…, mult visată, / E lumina re-nvierei, e luceafărul sperărei   ― Povestire alegorică de origine populară, prelucrată în legendele lui Alecsandri, pe care Călinescu îl numeşte fragmente de epopee naţională.    9) Ion Agârbiceanu  ― Din Cincinat Pavelescu (Serenadă): Privighetorile pădurii se zbenguiesc prin frunzătură, / Clipesc…  de stele p-un cer senin şi liniştit (pl.,art.)  ―  Privitor la vitejia ostaşilor: Voi, nepăsători de moarte, dispreţuitori de viaţă, / Ce-… probat cu-avântul vostru lumei pusă în mirare.     10) Din Doina voinicească: Frunză verde de susai, / Mă-ntorsei iară pe plai / Cu mireasa pe sub strai / Să mai prind ceva de... !  ―  Din Al.Macedonski (Poeţii): Când mor…  se ridică temple / Şi falnice statuie! / În viață însă duc o cruce   ―  Marcă de automobil românesc.   11) Pseudonim al lui I.E.Torouţiu, scriitor şi istoriograf literar român (1888-1953)  ―  Stare de mulţumire sufletească deplină, cu care autorul încheie poezia: Mi-am văzut visul cu ochii, de-acum pot să mor ferice! / Astăzi lumea ne cunoaşte: Român zice, Viteaz zice.   12) Înaltul patriotism  al poetului este exprimat şi în Hora Unirei:  …rea din holde peară! / Peară duşmănia-n ţară!  ― Interogaţia poetică întăreşte tonul patetic şi solemn: O, viteji de viţă veche. …în depărtare / Acel vuiet fără nume ce răsună ca o mare?

	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

VERTICAL: 1) Retorismul odei este evident, iar unele expresii devin aforisme: Că din vultur vultur naşte, din stejar stejar răsare. / De la domn… ‘la opincă, duşi de-o soartă norocoasă (Î)  ―  Ansamblu de virtuţi statornicite istoriceşte şi transmise din generaţie în generaţie, din care poetul scoate în evidenţă vitejia fără seamăn a ostaşilor români (pl.).     2) A însufleţi conştiinţa ostaşilor şi a tuturor românilor este una din ideile acestei poezii patriotice  ―  Reşedinţa imperiului otoman cu care armata luptă pentru neatârnare: Ca la Rahova cu tunul, ca la Griviţa cu zborul, / Ca la Plevna, unde astăzi cei dintâi aţi pus piciorul.    3) Pentru a-şi arăta dragostea şi ataşamentul faţă de eroi, autorul exclamă: Vin acum, la rândul vostru, să v-aduc o închinare, / Vin cu inima crescută şi cu sufletul mai…   ―  Din G.Coşbuc (Raport): De-al treilea rând deschis-am drum. / Dar n-am bătut-o nici acum. // Ne-am dus de-a patra... –apoi / Şi-acum răzbim și-i batem noi   ―  Din M.Eminescu (Dacă treci râul Selenei): Adormitor se ridică din oştile florilor mândre; / Într-un codru măreţ, unde arbor legat e de arbor, / De liane ce spânzură-n...  snopii de flori.    4) Radu Ionescu ― Ecoul luptelor e redat cu o deosebită măiestrie artistică: Sunt vărsări de… pentru-acel care se stinge, / Sunt urările voioase pentru-acel care învinge.    5) Din nou versul de debut al poeziei: Juni ostaşi ai ţării mele, …cu stea în frunte  ― Notă muzicală.    6) Compozitor german din Bayern (1788-1847) ― Revenim la versul din a cincea strofă, cu referire la frământarea ţării: Sunt… de inimi al întregui neam al noastru.    7) Folosind comparaţia, poetul evocă vitejia ostaşilor români: ca… de mari legende  ―  Din Petrea de G.Coşbuc: Tată-său din coast-aude, / Stă mirat şi pari înşiră; / Iar ascultă, iar se... , / Pleac-apoi pe lunci.     8) Alecu Russo  ―  Folosite de ostaşi în luptă pentru libertate naţională  ―  Ioana Ungureanu.    9) Trăsăturile plastice ale versurilor sugerează apropierea triumfului mult aşteptat de întregul popor român: Vedeţi voi o rază vie care-ncet, încet răsare, / Străbătând prin… deasă de lungi seculi adunată?  ―  Iorgu Iordan  ―  Veche ortografie a oraşului Acs din Ungaria.    10) Munţi în Zair  ― Miron Costin  ―  Aparţin patriei, ca în apelativul Juni ostaşi ai… mele.    11) Din Bobii de Alecsandri: Tabletele se aruncau într-o... , ...se scutura, se răsturna, şi aşezarea literelor căzute compunea un răspuns cuprinzător de secretele viitorului  ―  Din strofa întâi: Ce la vechiul nostru nume...  adaos un renume / Dus pe Dunărea în Marea şi din Marea dus în lume!  ―  Fire de…, volum de poezii al lui G.Coşbuc, în care sunt redate valorile spirituale ale poporului român.    12) Împliniri ale marilor idealuri ale românilor (Independenţa şi Unirea), ilustrate de Alecsandri în poeziile sale patriotice, între care un loc de cinste îl ocupă Oda ostaşilor români  ― Ostaşii noştri.

                   Dicţionar: NIR, ORR, ITE, OAR, ETT, YCZ, GAU.

 

Prof. Nicolae Vicolov

solutia

LITERATURA ROMANA, IN CUVINTE INCRUCISATE

Hotel TRESOR, Stațiunea montană LEPȘA, jud.Vrancea

Pentru oamenii cu dare de mână, le e bine și în străinătate. Eu însă optez ce e pe măsura mea, de om simplu, și anume ținutul supranumit Mica Elveție, LEPȘA mea cea dragă, cea care m-a vindecat nu numai fizic dar și spiritual. Iar hotelul TRESOR, aflat chiar la intrare în Stațiunea Lepșa, imediat după superba Cascadă Putna și în vecinătatea renumitei Păstrăvării, te așteaptă, ne așteaptă oricând în orice zi și lună (pentru că acolo în orice anotimp e un paradis) la telefonul de recepție: 0237.266.950 sau mobilul venerabilului domn Dumitru Șerban: 0769.268.840. Detalii…

Vasile Alecsandri (n. 21 iulie 1821,Bacău — d. 22 august 1890,Mircești, județul Iași) a fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei și apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.
Soție:Paulina Lucasievici (căs. 1876–1890)

Părinţi:Elena Cozoni, Vasile Alecsandri

Copii:Maria Alecsandri

Volume de teatru. Comedii

• Chirița în Iași sau două fete ș-o neneacă (1850)
• Chirița în provinție (1855)
• Chirița în voiagiu (1865)
• Chirița în balon (1875)

Volume de poezie

• Pasteluri, 1868
• Poezii populare. Balade (Cântice bătrânești), 1852
• Poezii populare. Balade adunate și îndreptate de V. Alecsandri, partea a II-a, 1853
• Doine și lăcrămioare, 1853

Proze

• Istoria unui galben
• Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florența
• Iașii în 1844
• Un salon din Iași
• Românii și poezia lor
• O primblare la munți
• Borsec
• Balta-albă
• Călătorie în Africa.
• Un episod din anul 1848

Proze din periodice

• Satire și alte poetice compuneri de prințul Antioh Cantemir
• Melodiile românești
• Prietenii românilor
• Lamartine
• Alecu Russo
• Dridri, (roman scris în 1869, publicat în 1873)
• Din albumul unui bibliofil
• Vasile Porojan
• Margărita, (nuvelă scrisă în 1870, din ea fiind publicată numai un mic episod în 1880)
• Introducere la scrisorile lui Ion Ghica către Vasile Alecsandri

Drame

• Cetatea Neamțului
• Lipitorile satelor
• Sgârcitul risipitor
• Despot Vodă, dramă istorică
• Fântâna Blanduziei
• Ovidiu